oras dr. Petru Groza care era numele rusesc al uzinei de reparat utilaj minier construita de rusii veniti sa exploateze uraniul de la Baita. si uzina avea cca. 300 angajati dintre care, 7 ingineri. inginerul Constantin Ionescu,care a devenit ulterior director al uzinei INFRATIREA Oradea si apoi chiar ministru al constructiilor de masini. In 1968 inginerul –sef Petru Pantea a fost numit director
la U.C.R.U.M. ( ulterior numele uzinei a devenit U.U.M.- Uzina de Utilaj Minier, apoi U.M.- Uzina Mecanica ), functie pe care a ocupat-o timp de 21 de ani,pana in aprilie 1989. La Revolutie uzina avea 5.800 angajati dintre care peste 800 aveau studii superioare, si cu o cifra de afaceri care crescuse de la 20 milioane lei ( in 1960 ) la peste 800 milioane lei. De la reparatii de utilaj minier, uzina si-a largit in cei 21 de ani extrem de mult profilul,ajungand sa fabrice in 1989 electrostivuitoare, electrocare, transpaleti, motocare, linii tehnologice complete pentru combinatele metalurgice de la Galati , Calarasi si Hunedoara, cilindri hidraulici, utilaj petrolier , piese complexe turnate din oteluri si fonte speciale. Spre a rezolva problema calificarii fortei de munca, in 1974 a finalizat constructia Grupului Scolar Industrial nr. 1 oras dr. Petru Groza cu 32 de milioane de lei obtinuti de la M.I.C.M. pentru activitati conexe . Aceasta costructie a fost prima mare implicare a uzinei in viata sociala a comunitatii . A urmat alimentarea cu apa a orasului dr. Petru Groza printr-o aductiune de pe Valea Aleului ( din costul total al lucrarii Uzina a achitat 20 milioane lei ), construirea caminelor de nefamilisti si a blocului de garsoniere, construirea centralei termice in zona ( prin care costurile cu incalzirea blocurilor de atunci a scazut de trei ori ). Costructia cea mai importanta realizata de uzina este de departe, Baza Sportiva Otelul care cuprinde un teren de fotbal (cu 6 mii de locuri in tribune), un alt teren de fotbal, pentru antrenament, doua terenuri de volei, doua de hanbal, patru de tenis precum si frumoasa sala sportiva Lioara ( cu 1250 de locuri pe scaune ). Tot langa uzina a construita cantina cu 1800 locuri pe serie, cu o sala de spectacole inclusa si cu un mini hotel de 6 camere ( gandind sa deserveasca arbitrii si oficialii intrecerilor sportive disputate in oras ).
