04/10/2025
Reparații „la negru”: miliarde pierdute la buget și pericole ascunse pe șosele
Un fenomen tot mai vizibil subminează în egală măsură bugetul de stat și siguranța rutieră: reparațiile auto nefiscalizate. În spatele ușilor închise ale unor ateliere improvizate și sub protecția tacită a unor instituții, mii de mașini sunt reparate anual fără acte, fără garanții și, mai ales, fără respectarea normelor de siguranță.
Cum funcționează mecanismul
Totul pornește de la despăgubirile plătite de societățile de asigurări direct în conturile persoanelor păgubite. Proprietarii primesc banii, dar nu sunt obligați să repare mașina într-un service autorizat. Rezultatul? În cele mai multe cazuri, sumele nu mai revin niciodată în circuitul fiscal legal.
Pe lângă aceasta, s-au dezvoltat rețele paralele de distribuție a pieselor auto, care aprovizionează exclusiv atelierele „la negru”. Iar clienții, în căutarea celor mai mici prețuri, aleg aproape instinctiv aceste soluții „ieftine”, dar ilegale.
Fenomenul nu se limitează la lucrările de tinichigerie și vopsitorie. Tot mai multe intervenții periculoase – inclusiv la sistemele de frânare sau direcție – sunt efectuate în afara cadrului fiscalizat, punând în pericol nu doar pe proprietarii mașinilor, ci și pe ceilalți participanți la trafic.
Cine repară și unde
„Mecanici-fantomă” nu lipsesc. Cei mai mulți sunt foști angajați calificați ai service-urilor autorizate, care au migrat spre zona nefiscalizată. Alții provin chiar din instituții publice – de la ISU la CFR – unde programul flexibil le permite să practice meseria în paralel.
Lucrările se fac în garaje improvizate și în hale dezafectate. În lipsa oricărui control, aceste spații devin adevărate ateliere ilegale.
Pierderi uriașe și siguranță compromisă
Dimensiunea economică este uriașă. Datele Autorității de Supraveghere Financiară arată că despăgubirile plătite fără dovada reparației depășesc 9,4 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro). O parte dintre aceste cazuri reprezintă „daună totală economică”, dar statisticile indică faptul că 70% dintre mașinile declarate dauna totala sunt totuși reparate și repuse în circulație, in toate cazurile fără respectarea standardelor de siguranță.
Estimările specialiștilor din Patronatul Operatorilor de Service (POSA) sugerează că dimensiunea reală a fenomenului este chiar mai mare decât cifrele oficiale.
Concluzie: --- Pe lângă miliardele care lipsesc din bugetul statului, consecințele se traduc în mașini nesigure pe șosele, frâne și direcții improvizate și un risc permanent pentru toți participanții la trafic. În lipsa unor măsuri ferme, România continuă să piardă bani și, mai grav, să tolereze pericole ascunse în spatele unor reparații „ieftine”.
