06/02/2018
Lucian Petrica -
Daca ar fi d**a mine, as pleca undeva pe 30 iunie, (imi place caldura) din Bucuresti inspre Istanbul cu o pauza de masa la Edirne, apoi 250 km de autostrada pana la Istanbul pentru o seara cu mancare buna in cartierul Aksaray si o bere(5) pe malul Bosforului. Continuam inspre sud est spre Kayseri, in oras din inima Turciei pazit de un munte de aproape 4000m pe nume Ercyies de unde spune legenda ca in zilele senine se vede Marea Neagra si pe care al carui varf il vom cuceri. De aici o luam spre est spre Erzurum, un oras plin de Istorie unde doar timpul limitat ne va face sa continuam spre Batumi sa facem o baie in Marea Neagra si sa mai bem cateva beri iar d**a, urmeaza Rusia, cu drumurile ei nesfarsite, peisajele pustii unde ne vom gasi cu siguranta un loc la hotelul de miliarde de stele sa innoptam pe drumul de Volgograd unde ne asteapta mancare buna (Votka si mai buna) si bineinteles o vizita la muzeul uneia din cele mai mari batalii din al doilea razboi mondial. De acum mergem spre nord spre Kazan, unde drumurile sunt mai proaste si spectacolul de pe margine creste, alternand stepa cu padurile si cu catunele pierdute. O data ajunsi la Kazan facem o pauza si vizitam imprejurimile, caci maine plecam spre Sankt Petersburg cu o escala de una, doua zile la Moscova pentru vizite in piata Rosie si muzeul Astronauticii. De acum Sankt Petersburg e aproape si drumul nostru se apropie de momentul in care isi intoarce fata spre casa .........
